BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »

16 septembrie 2012

PSIHOLOGUL SI IMPULSIVITATEA



De curand mi-am schimbat locul de munca in speranta fireasca ca v-a fi mai bine, mai bine in sensul ca nu voi mai avea un sef atat de cicalitor chiar daca imi duceam la bun sfarsit responsabilitatile de serviciu. Era un job nou, un domeniu nou pentru mine insa care imi solicita la cote maxime atentia, asta nu era un lucru rau,din potriva sunt o persoana oribil de atenta la detalii. Detaliile m-au ajutat si ma ajuta sa cunosc mai bine oamenii si situatiile. Detaliile sunt esenta de elucidare a necunoscutului. Pentru postul care optasem aveam nevoie de avizul psihologic, in sensul ca sunt facut pentru meseria respectiva si un aviz de la medicina muncii. In urmatoarele zile am fost la un "psiholog" dezordonat si aerian in vederea examenului psihologic. Am ajuns acolo la ora programata si am ramas surprins sa vad ca de fapt dau examenul cu o persoana care mi-a distrus copilaria, familia, viata. Am avut o reactie cat se poate de originala, calma si atenta. Fara a-mi rascolii trecutul. Aceasta persoana a sfatuit-o pe mama sa inceapa o noua viata in alt oras pentru ca are sustinerea ei de prieten, insa lucrurile au stat exact invers.
Pentru mine fiecare experienta a fost un soc dar si o treapta in dezvoltarea si maturizarea mea. Revenind la povestea mea, am intrat in cabinet, m-am asezat la masa si asteptam cu un oarecare interes de curiozitate testele.Testul verifica personalitatea, atentia si memoria. Consider ca atunci cand faci un test psihologic de orice tip ar fi el, important este sa fii sincer. Daca minti in test, te minti pe tine ascuzand defectele si traumele pe care le ai. Eu nu m-am ferit sa spun ca am avut probleme si inca sunt afectat din copilarie de acestea, insa se parea ca sinceritatea mea excesiva m-a declarat psihologic in conformitate cu interpretarile acesteia ca fiind o persoana impulsiva. Da, recunosc sunt o persoana impulsiva dar cu autocontrol. Exista o impulsivitate controlabila si incontrolabila. Aceasta incadrare psihologica m-a facut inapt pentru postul respectiv, adica intr-un cuvant am pierdut un job din cauza interpretarilor gresite ale unui asa zis psiholog dezordonat cu el insusi. Testele erau clare dar interpretarea a fost gresita, din pacate eu nu pot demonstra acest lucru, psihologia pentru mine este o pasiune, o ador. Ceea ce pot sa fac este sa contest acest examen prin contraexamen la un alt psiholog mult mai profesionist, mai ordonat si mai atent la detalii dar asta imi consuma bani si timp. Timpul nu ar fi o problema, bani sunt pentru o sursa de subexistenta, iar fiecare banut cheltuit prost nu face decat sa-mi reduca hrana pana imi gasesc un alt job.
Din pacate am ajuns sa facem din totul un comert, o competitie, o promotie, facem orice numai sa iesim noi castigatori, invingatori calcand pe destinele celorlalti. Distrugem, furam, mintim, acuzam doar in favoarea noastra indiferent de mediu sau statut. Un psiholog inspira incredere si profesionalism din si prin prisma ordinii, atentiei, sinceritatii si a interpretarii corecte a testelor.
Nu etichetam oameni, nu le distrugem destinele doar ca el are o problema, o trauma peste care nu a putut trece, ca psiholog nu intarati starea de neliniste, impulsivitate si nesiguranta a clientului tau. Din potriva, empatizezi, calmezi starea interioara prin intrebari analitice ale situatiei provocatoare. Traim intr-o tara in care forta si domeniile de munca sunt extrem de reduse in mod voit si ni se pun doar anumite joburi din care nu avem ce alege si ne adaptam alegand una care fie ne place sau nu. O alegem pentru ca trebuie sa traim si sa luptam pentru visele noastre. Pe zii ce trece am ajuns sa simtim cum suntem impinsi de catre societate la extreme, ori cedam psihic ori calcam totul in picioare ca sa supravietuim. Sinceritatea, profesionalismul si valorile ajung sa fie taxate aspru prin respingere. Suntem obligati de circumstante sa mintim, sa furam, sa acuzam ca sa avem din ce trai. Ne mintim, ne vindem, ne umilim in fata altora ca sa mergem mai departe. Cu toate acestea ma straduiesc sa fiu sincer, corect si drept cu mine si ceilalti, simt ca asa voi cladii cu adevarat cariera, viata si valorile mele. Valorile, profesionalismul si prestigiul nu se cladesc pe minciuna, competitie, hotie, acuzatii si ruinari de destine. Extremele, competiile, comparatile nu fac decat sa distruga valorile, creativitatea, pasiunile, vietile oamenilor. Supravietuim sau murim sub impulsivitatea distructiva a celorlalti, a societatii care cere dar nu ofera oportunitati. Ar fi minunat daca fiecare din noi am fi impulsivi in sensul bun pentru un trai propriu mai bun fara a distruge traiul de subexistenta a celorlalti. Minciuna, prostia si comparatia nu sunt bune rasei umane. Acum ai totul, maine ai pierdut totul. Minciuna iti ia totul chiar daca iti ofera aparent totul. Fii profesionist in ceea ce faci, fii corect in ceea ce zici, fii sincer in sentimente.

0 comentarii: