TARGUL JOBURILOR LIMITATE

Ieri am iesit in oras cu un prieten si zaresc pe un banner TARGUL JOBURILOR, eram nerabdator sa vad ce job imi voi gasii a doua zi. A venit si asteptata zi. Merg cu un prieten sa cercetam domeniile de activitate si de angajare, insa dezamagitor. Erau joburi de la agent de paza pana la  ingineri. O masa foarte limitata de domenii de activitate. Plus ca pe langa acest fapt erau mai mult firme de recrutare decat angajatori, dar in fine. Ma asez si discut cu cativa dintre angajatori sau mai bine zis mediatori ai angajatorilor si asteptam sa ma oferteze, insa de fapt si de drept ei asteptau sa spun ce stiu. Un lucru era cert, angajatorii erau acolo doar pentru ca era un proiect in care ei isi lua banii nu ca aveau nevoie acuta de oameni... Cum poti avea incredere si garantia calitativa a unui loc sigur de munca atata timp cat angajatorul are o problema de comunicare si de reprezentare a companiei? Mi s-a parut o organizare proasta a acestui targ. Angajatorii nu au venit sa raspunda concret unei nevoi acute de forta de munca ci doar sa-si etaleze tinutele, parfumurile si incompetenta profesionala. Tineri si varstnici au venit cu speranta de gasire a unui job insa asteptarile au fost dezamagitoare, locuri de munca putine, cu pretentii si putine beneficii pentru angajati si mai multe beneficii pentru angajatori. Am gasit si joburi de Receptioner, insa cand am intrebat mai multe detalii despre atributii si salarizare, raspunsul a fost ca de fapt nu eram doar receptioner ci un om bun la toate de la gradinar pana la femeie de servici, insa salariu era evident acelasi, minimul pe economie. Am ajuns la concluzia ca la astfel de targuri vin angajatori care inventeaza locuri vacante doar pentru banii castigati in urma acestuia. Ce invatam din asta? Atunci cand te duci la un targ de joburi inarmeaza-te cu rabdare si cu intrebari de genul: Care sunt atributiile mele? Ce program am? Ce salariu primesc? Creeam si oferim locuri de munca dar daca se poate ca angajatul sa aive de toate (calificari, atestate, experienta), ca investitia din parte anagajatorului sa fie minima, poate chiar mai mica spre deloc, asa esti angajatul perfect, putine investitii, mari beneficii. De fapt nu a fost un targ de joburi ci un targ de superioritate in care angajatorii sfidau posibilii angajati printr-un limbaj si o atitudine nonformala. Asteptam ca macar la Bursa locurilor de munca din 28 septembrie 2012 incepand cu orele 9 la AJOFM sa vina ceva mai multi angajatori interesati si axati pe nevoia companiei si a posibililor angajati de ocupare a fortei de munca. 

PSIHOLOGUL SI IMPULSIVITATEA

De curand mi-am schimbat locul de munca in speranta fireasca ca v-a fi mai bine, mai bine in sensul ca nu voi mai avea un sef atat de cicalitor chiar daca imi duceam la bun sfarsit responsabilitatile de serviciu. Era un job nou, un domeniu nou pentru mine insa care imi solicita la cote maxime atentia, asta nu era un lucru rau,din potriva sunt o persoana oribil de atenta la detalii. Detaliile m-au ajutat si ma ajuta sa cunosc mai bine oamenii si situatiile. Detaliile sunt esenta de elucidare a necunoscutului. Pentru postul care optasem aveam nevoie de avizul psihologic, in sensul ca sunt facut pentru meseria respectiva si un aviz de la medicina muncii. In urmatoarele zile am fost la un "psiholog" dezordonat si aerian in vederea examenului psihologic. Am ajuns acolo la ora programata si am ramas surprins sa vad ca de fapt dau examenul cu o persoana care mi-a distrus copilaria, familia, viata. Am avut o reactie cat se poate de originala, calma si atenta. Fara a-mi rascolii trecutul. Aceasta persoana a sfatuit-o pe mama sa inceapa o noua viata in alt oras pentru ca are sustinerea ei de prieten, insa lucrurile au stat exact invers.
Pentru mine fiecare experienta a fost un soc dar si o treapta in dezvoltarea si maturizarea mea. Revenind la povestea mea, am intrat in cabinet, m-am asezat la masa si asteptam cu un oarecare interes de curiozitate testele.Testul verifica personalitatea, atentia si memoria. Consider ca atunci cand faci un test psihologic de orice tip ar fi el, important este sa fii sincer. Daca minti in test, te minti pe tine ascuzand defectele si traumele pe care le ai. Eu nu m-am ferit sa spun ca am avut probleme si inca sunt afectat din copilarie de acestea, insa se parea ca sinceritatea mea excesiva m-a declarat psihologic in conformitate cu interpretarile acesteia ca fiind o persoana impulsiva. Da, recunosc sunt o persoana impulsiva dar cu autocontrol. Exista o impulsivitate controlabila si incontrolabila. Aceasta incadrare psihologica m-a facut inapt pentru postul respectiv, adica intr-un cuvant am pierdut un job din cauza interpretarilor gresite ale unui asa zis psiholog dezordonat cu el insusi. Testele erau clare dar interpretarea a fost gresita, din pacate eu nu pot demonstra acest lucru, psihologia pentru mine este o pasiune, o ador. Ceea ce pot sa fac este sa contest acest examen prin contraexamen la un alt psiholog mult mai profesionist, mai ordonat si mai atent la detalii dar asta imi consuma bani si timp. Timpul nu ar fi o problema, bani sunt pentru o sursa de subexistenta, iar fiecare banut cheltuit prost nu face decat sa-mi reduca hrana pana imi gasesc un alt job.
Din pacate am ajuns sa facem din totul un comert, o competitie, o promotie, facem orice numai sa iesim noi castigatori, invingatori calcand pe destinele celorlalti. Distrugem, furam, mintim, acuzam doar in favoarea noastra indiferent de mediu sau statut. Un psiholog inspira incredere si profesionalism din si prin prisma ordinii, atentiei, sinceritatii si a interpretarii corecte a testelor.
Nu etichetam oameni, nu le distrugem destinele doar ca el are o problema, o trauma peste care nu a putut trece, ca psiholog nu intarati starea de neliniste, impulsivitate si nesiguranta a clientului tau. Din potriva, empatizezi, calmezi starea interioara prin intrebari analitice ale situatiei provocatoare. Traim intr-o tara in care forta si domeniile de munca sunt extrem de reduse in mod voit si ni se pun doar anumite joburi din care nu avem ce alege si ne adaptam alegand una care fie ne place sau nu. O alegem pentru ca trebuie sa traim si sa luptam pentru visele noastre. Pe zii ce trece am ajuns sa simtim cum suntem impinsi de catre societate la extreme, ori cedam psihic ori calcam totul in picioare ca sa supravietuim. Sinceritatea, profesionalismul si valorile ajung sa fie taxate aspru prin respingere. Suntem obligati de circumstante sa mintim, sa furam, sa acuzam ca sa avem din ce trai. Ne mintim, ne vindem, ne umilim in fata altora ca sa mergem mai departe. Cu toate acestea ma straduiesc sa fiu sincer, corect si drept cu mine si ceilalti, simt ca asa voi cladii cu adevarat cariera, viata si valorile mele. Valorile, profesionalismul si prestigiul nu se cladesc pe minciuna, competitie, hotie, acuzatii si ruinari de destine. Extremele, competiile, comparatile nu fac decat sa distruga valorile, creativitatea, pasiunile, vietile oamenilor. Supravietuim sau murim sub impulsivitatea distructiva a celorlalti, a societatii care cere dar nu ofera oportunitati. Ar fi minunat daca fiecare din noi am fi impulsivi in sensul bun pentru un trai propriu mai bun fara a distruge traiul de subexistenta a celorlalti. Minciuna, prostia si comparatia nu sunt bune rasei umane. Acum ai totul, maine ai pierdut totul. Minciuna iti ia totul chiar daca iti ofera aparent totul. Fii profesionist in ceea ce faci, fii corect in ceea ce zici, fii sincer in sentimente.