Dedic aceasta poezie scrisa special de mine pentru maicuta mea si pentru toate mamele care nasc si cresc pruncii devenind oameni voinici cu caracter ai societatii.
Eterna mama,
Ce pe cararea mea,
Imi esti lumina,
Cu dragostea ta.
Eterna mama,
Ce m-ai crescut
In brate m-ai tinut,
Cu dorinta si credinta.
Eterna mama,
Ce mi-ai vegheat
A mea inima,
De a fi un om cugetat.
Eterna mama,
Ce m-ai invatat,
Sa iubesc si sa respect,
Pe natura mama.
Eterna mama,
Ce cu dragoste m-ai indrumat
Eu sa am speranta
De a fi implinit.
Eterna mama,
Ce mi-ai fost copilarie,
Cu multa truda
Sa fiu un om cu omenie.
Eterna mama,
Mi-ai fost si tata,
Si casa si masa,
Cu zambet si lacrima.
Eterna mama,
Stie sa iubeasca,
Pe al sau prunc
Ce a devenit voinic.
Eterna mama,
Scrisa si vorbita,
Cantata de ciocarlie,
Pe meleaguri mioritice.
Eterna mama,
Ce-i ramane in a mea inima,
Ca o icoana,
Sfanta si plina de lumina.
-ro.png)
